marți, 18 ianuarie 2011

Common sense?

Habar nu am, o fi la ordinea zilei, sau o exceptie, cert e ca mi-am blocat (somehow) pagina; practic, am experimentat acel 'mistry' din al meu Zeenat's. -si da, de aia n'am mai scris-

Ajung iarasi la concluzii; ma frustreaza mijloacele de transport in comun. Intr-adevar, e un mijloc de transport, dar spre comun, spre mediocru.
A si p(o)luat putin azi, oameni transpirati, haituiti, carand plase cu cele necesare traiului a la carte.
Clar, ca sa nu ramana singuri cu de'ale lor, isi povestesc despre copii, nepoti, sefi de la lucru, meniul de astazi la pranz.
Ceva de genu'...
-Leanooo! Aci, in spate, ma veeezi?
-Vai Angela, de cand nu te-am mai vazut!?
-Ce-ai ma prin plase, vad ca luasi spanac, le faci la pranz la astia?
-Da, ma tot gandi ce sa mai fac de mancare, astia toti cu mofturile lor si siluetele lor nu stiu ce e aia o ciorbica buna; mananca pe la lucru, toate porcariile alea livrate pe banii firmei...
-Ei, lasa-i, asa-i cu noua generatie. Ia zi, Aurel ce mai face?
-O, dragul de el, vrea sa se faca inginer, e acum la informatia, tareee talentat baiatu'...


TRADUCERE:

-> Vede ca Leana vine de la cumparaturi, musai trebe vazut ce a mai cumparat, ce retete noi, cam ce mai face Aurel, doar doar devine fruntasa!
-> Clasic, ascundem frustrarea cu politetea falsa, nu?
-> "HA! spanac facui acu' doua zile!"
-> Faima gospodariei, in conflict cu woorkcohoolismul si cariera scade lamentabil...
-> Repede si urgent trebe intrebat de Aurel, ca mai sunt doar doua statii.
-> Aurel e defapt un frustrat la mate-info, ce numai inginer nu s-ar face, fiind ocupat cu 1. masturbarea si 2. calculatorul, personaj bine descris prin sintagma "rusine musamalizata a familei".

In mijlocul unui moment de genul m-am trezit eu azi, in tramvai. Zilele bune sunt supraevaluate.

duminică, 24 octombrie 2010

Nonsense

Iara'mi trebe tigara ca sa postez. In general imi trebuie o tigara pentru inmormantari si discutii despre vulnerabilitate. Am repulsie, imi e frica si le invidiez. Asa deci, mister marlboro...
Pot sa aberez psihologii de doi bani, cum ca sangvinicii cutare, iar colericii cutarica, sau pot sa raman la ce stiu, anume ca vulnerabilitatea ma omoara.

Nu ma omoara ca nu o am (aia doar creste nevoia de recunostinta a egoului...). Ma omoara la altii. Azi noapte ma omora la ea, cand nu stia cum sa ma mai dea jos din pat, ca sa ma cheme iarasi, ca sa debiteze ganduri ca prazul printre masline. De asta azi nu'mi mai place nici prazul.

Ajung uneori sa'mi ingadui sa fiu vulnerabila, ca ea. Si nu se intampla decat ca dezgustul devine general; o dezgust si pe ea, ea ma dezgusta pe mine, astfel ca ma dezgust si eu pe mine insumi.
Parul blond arata paradoxal bine si in flacari, sa stiti. Si la inmormantari nu prea mai plang.

Prostia la putere

Nu stiu cum s'a nimerit, nu stiu cum s'a potrivit... -hai ca stim mai departe-
Uite, eu zic ca prostia poate fi in doua feluri: pur amuzanta (tocmai ce a fost imbibata intr'o doza de inocenta, practic) si trista. Cand e trista e prostie bruta.
Ma, trista, bruta, amuzanta, la noi e inca la putere. Cheers! 

luni, 11 octombrie 2010

Iluzie de o clipa

Imi aprind o tigara. Oamenii declara o relatie ca fiind 'reusita' cand componentii de baza (barbatul, femeia) isi spun in repetate randuri ca se iubesc. Si cand vorbim de iubire, ne referim la ce e mai bun, nu?
Eh, eu ma consider un paria in ale relatiilor, dar nu ma pot opri sa nu observ ca pe parcursul unei relatii (despre care am constatat ca e supranumita reusita) oamenii scot ce e mai rau. Tot efectul de autoconservare, de respect pentru ceilalti dispare. Asa repede, cum mi s'a terminat si mie tigara.

Am vazut oameni pierduti, am jucat mima cu ei. Si sunt cei care isi compromit 3/4 din existenta, golurile astupandu'le cu celebra bere de pe canapeaua din fata televizorului din stereotipul devenit slagar.
Si asta pentru fericirea dintr'o clipa. Fericire iluzionala defapt; sau iluzie de o clipa.

"If you want to sacrifice the admiration of many men for the criticism of one, go ahead, get married."

Hai ca'mi mai aprind o tigara.

duminică, 10 octombrie 2010

Start

Rautatea incepe acolo unde se sfarseste omenia. 
Rautatea calculata este cea mai ascutita dintre toate rautatile.

Toti avem in noi un/o 'the dark side'. Ca sa nu o exteriorizez in afara razei bunului simt, am sa o 'literalizez' aici.
Cu alte cuvinte, Zeenat's e cenzura mea. Enjoy.